- Datoria federală a SUA a atins niveluri record, depășind 120% din PIB în ultimii ani.
- Japonia și China rămân principalii creditori externi, deși tendința se diversifică.
- Sustenabilitatea sistemului depinde de reducerea deficitului și de gestionarea ratelor dobânzilor de către Rezerva Federală.
A vorbi despre economia americană înseamnă, inevitabil, a vorbi despre un munte de bani împrumutați care continuă să crească. Statele Unite au devenit cea mai îndatorată țară de pe planetă , o situație care generează atât fascinație, cât și o anumită doză de teamă în rândul analiștilor financiari internaționali, deoarece volumul obligațiilor sale este pur și simplu astronomic.
Deși dolarul rămâne rege, iar obligațiunile de trezorerie reprezintă refugiul preferat atunci când lucrurile devin dificile pe piețe, realitatea este că sustenabilitatea acestei datorii este o problemă arzătoare. Nu este vorba doar de cifre, ci de modul în care aceste cifre afectează stabilitatea economiei globale și încrederea pe termen lung a investitorilor.
Cifrele actuale și evoluția îndatorării
Privind datele din 2024, situația este frapantă. Datoria publică a ajuns la aproximativ 33.106 miliarde de euro, echivalentul a 35.822 miliarde de dolari . Pentru a vă face o idee despre rata de creștere, comparativ cu anul precedent, cifra a crescut cu peste 2.400 miliarde de dolari, depășind nivelul deja considerabil de ridicat atins în 2023.
Această creștere este evidentă nu doar în suma totală, ci și în raport cu bogăția țării. În 2024, datoria a ajuns la 122,27% din Produsul Intern Brut (PIB) , reprezentând o creștere de peste două puncte procentuale față de 119,96% înregistrat în anul precedent. Privind înapoi la 2014, observăm că datoria totală a fost de aproximativ 18.478 miliarde de dolari și a reprezentat 104,94% din PIB, demonstrând o tendință clar ascendentă.
La nivel individual, greutatea acestei poveri este copleșitoare. În 2024, datoria pe cap de locuitor a crescut vertiginos la 105.364 de dolari pe persoană , făcând din americani a doua cea mai îndatorată națiune din lume. Pentru a pune acest lucru în perspectivă, acum un deceniu, în 2014, fiecare persoană avea aproximativ 58.005 dolari, ceea ce înseamnă că datoria pe cetățean aproape s-a dublat în zece ani.
Cine deține datoria SUA?
Una dintre cele mai frecvente întrebări adresate în forumurile economice este: cine are cu adevărat banii? Interesant este că cel mai mare deținător al acestei datorii este chiar guvernul SUA și diverse entități administrative, care dețin aproape jumătate din total. În esență, își împrumută bani singure, un proces cunoscut sub numele de monetizare a datoriilor, care este, de asemenea, foarte frecvent în Europa.
În ceea ce privește capitalul străin, acesta reprezintă aproximativ 24% din total. Japonia conduce lista creditorilor externi cu 1,06 trilioane de dolari, urmată îndeaproape de China cu 759.000 de miliarde de dolari. Deși China și-a redus deținerile de la vârful atins în 2010, ambele rămân actori cheie. Până la începutul anului 2025, valoarea datoriei deținute de străini a atins un record de 8,8 trilioane de dolari.
Riscuri, agenții de rating și perspective
Nu e vorba doar de optimism. Agenții precum Moody's, Standard & Poor's și Fitch au retrogradat ratingul de credit al SUA în repetate rânduri, chiar ridicându-i râvnitul rating AAA din cauza haosului din politica economică și a deficitului în creștere. Acest lucru ar putea, teoretic, să facă țara mai scumpă de finanțat dacă investitorii încep să ceară randamente mai mari pentru riscul de credit crescut.
În plus, există temeri că puteri precum China sau Japonia își vor folosi obligațiunile de trezorerie ca instrument de presiune comercială , vânzând masiv obligațiuni pentru a destabiliza piața. Cu toate acestea, deocamdată, dolarul și obligațiunile continuă să fie considerate activul refugiu suprem, în special în contexte de tensiuni geopolitice ridicate, cum ar fi conflictele din Orientul Mijlociu.
Proiecții viitoare și posibile soluții
Perspectivele pentru următorii ani nu par ușoare. Conform modelelor macroeconomice, se preconizează că raportul datorie-PIB va ajunge la 125,80% până la sfârșitul anului 2026. Proiecțiile pe termen lung sugerează că până în 2028 această cifră s-ar putea stabiliza sau crește la 128,90%, menținând o traiectorie periculos de ridicată.
Pentru a evita un cerc vicios în care plățile dobânzilor obligă guvernul să emită mai multe datorii pentru a rambursa datoria existentă, ar fi necesară o reducere drastică a deficitului public și a cheltuielilor superflue. De asemenea, intervenția Rezervei Federale prin scăderea ratelor oficiale ale dobânzilor ar fi crucială pentru reducerea poverii financiare a Trezoreriei, deși acest lucru ar putea avea un impact negativ asupra valorii dolarului față de alte monede, cum ar fi euro.
Situația financiară a superputerii americane se află într-un echilibru precar între hegemonia sa globală și o datorie publică exorbitantă care a atins maxime istorice, depășind chiar vârful de 126% din PIB înregistrat în 2020. Având în vedere că datoria pe cap de locuitor continuă să crească și dependența tot mai mare de monetizarea internă și de încrederea externă, calea către stabilitate va implica în mod necesar o gestionare fiscală mult mai riguroasă și un control al ratelor dobânzilor pentru a preveni prăbușirea sistemului sub propria greutate.